31 \i, fa@[ΓÇÖn fa@[ cu toate acestea, regele se hlizea \i se uita la ea cu gura c[scat[; dac[ ea r_dea, r_dea \i el; \i dac[ ea se sup[ra, el prindea sΓÇÖo m[guleasc[ spre a-i c_\tiga ]mp[carea. 32 O, b[rba@ilor, cum oare nu sunt femeile puternice, de vreme ce fac a\a?ΓÇ¥
33 Atunci regele \i dreg[torii sΓÇÖau uitat unul la altul.
34 Iar el a ]nceput s[ vorbeasc[ despre adev[r: „O, b[rba@ilor, oare nu sunt femeile puternice? Mare e p[m_ntul, ]nalt este cerul, grabnic ]n alergare e soarele — c[ci ]ntr’o singur[ zi ]nconjoar[ cerul \i se ]ntoarce, tot alerg_nd, la locul s[u. 35 Oare nu e mare cel ce face aceasta?… Mai mare ]ns[ \i mai puternic dec_t toate este adev[rul. 36 Tot p[m_ntul cheam[ adev[rul; cerul pe el ]l binecuvinteaz[; toate lucrurile se clatin[ \i se cutremur[ de el, \i nimic cu el nu e nedrept. 37 Vinul e nedrept, regele e nedrept, nedrepte sunt femeile, nedrep@i sunt fiii oamenilor \i, ca atare, nedrepte-s toate lucrurile lor; ]n ele nu-i nici un adev[r \i toate pier pe seama nedrept[@ii lor. 38 Adev[rul ]ns[ dureaz[ \i’ntotdeauna e puternic; el tr[ie\te \i r[m_ne puternic ]n veacul veacului. 39 El nu caut[ la fa@a oamenilor \i nu p[rtine\te, ci tuturor le face ce e drept \i se re@ine de la tot ceea ce-i nedrept \i r[u; cu lucrarea lui, to@i oamenii o duc bine; ]n judecata lui nimic nu e nedrept. 40 Aceasta este t[ria \i ]mp[r[@ia \i puterea \i m[rirea tuturor veacurilor. Binecuv_ntat s[ fie Dumnezeul adev[rului!” 41 |i, cu aceasta, a t[cut.
Atunci tot poporul a strigat, zic_nd: ΓÇ₧Mare este adev[rul \i mai puternic dec_t orice!ΓÇ¥
42 Iar regele i-a zis: ΓÇ₧Cere orice vrei, chiar mai mult dec_t ai dorit ]n scris, \i-@i vom da, de vreme ce tu ni te-ai dovedit cel mai ]n@elept; al[turi de mine vei \edea \i ruda mea te vei chemaΓÇ¥. 43 Atunci
